3 din 10 români au ajuns să ceară bani împrumut de la familie, 2 din 10 apelează la prieteni – Deși o duc greu, 4 din 10 iau în calcul un credit pentru nevoi personale în perioada următoare
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/06/3-din-10-romani-imprumuta-bani-de-la-familie.jpg)
Avem noi date cu privire la finanțele personale ale românilor, la planificarea financiară și la comportamentele pe care le aplică atunci când au nevoie de bani. Se pare că împrumuturile în familie se bucură de o popularitate crescută, dar oamenii nu ezită nici să sune un prieten atunci când au nevoie de bani, relevă un sondaj recent. Mai mult, aproape jumătate dintre cei intervievați plănuiesc un împrumut mai serios, cu acte în regulă, în perioada următoare, respectiv un credit de nevoi personale.
Conform sondajului anual realizat de Kantar Polonia pentru grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte și Provident Financial România, intenția de a solicita un credit de nevoi personale a crescut de la 33% în 2024 la 38% în 2025.
Astfel, în prezent, 4 din 10 români cochetează cu această idee.
Până o vor materializa, oamenii se descurcă așa cum pot. Atunci când au nevoie de bani, familia e solicitată cel mai mult. Părinții, frații sau cumnații par a fi veritabile puncte de sprijin în securitatea financiară a respondenților. Totuși, mulți găsesc ajutor bănesc și la prieteni, atunci când au nevoie.
„Românii apelează frecvent la familie și prieteni pentru împrumuturi, întrucât aceste surse oferă acces rapid, fără birocrație și în condiții considerate avantajoase. Chiar dacă încrederea în împrumuturile personale este în creștere, pentru unii români persistă reticența față de alte surse de creditare.
Potrivit sondajului, 31,3% dintre români se împrumută de la familie și 20,6% de la prieteni. În alte țări, aceste procente sunt mai scăzute, sugerând un acces mai facil la credite. De exemplu, în Ungaria, 27,6% apelează la familie și doar 12,5% la prieteni”, conform analizei citate.
Românii se declară mai siguri pe cunoștințele lor financiare
Analiza scoate la iveală și o creștere a încrederii românilor în cunoștințele lor financiare. Se pare că, datorită unei mai bune informări și implicări, oamenii se simt mai stăpâni pe informații care în trecut le erau necunoscute, vag cunoscute sau despre care nici măcar nu auziseră.
Acest aspect denotă o îmbunătățire a gradului de educație financiară al societății noștri, aspect pozitiv, ce aduce echilibru financiar, decizii înțelepte și o viață mai prosperă și liniștită, în general, dacă principiile învățate sunt aplicate temeinic.
„În paralel cu creșterea interesului pentru credite, românii sunt mai siguri în ceea ce privește cunoștințele lor financiare. Sondajul relevă că 66,1% dintre respondenți se declară încrezători în propriile cunoștințe financiare, în creștere față de 59,3% în 2024. România se situează, astfel, printre țările fruntașe în regiune, alături de Cehia, depășind Polonia (51,4%) și Ungaria (46,1%).
Totodată, România înregistrează cel mai ridicat nivel al încrederii în sectorul instituțiilor financiare nebancare dintre țările analizate. Conform aceluiași sondaj, 43,7% dintre români consideră că IFN-urile joacă un rol esențial în economie și societate”, mai arată analiza.
Cu economisirea nu stăm la fel de bine
Pe de altă parte, persistă unele probleme legate de economisire. „Doar 29,7% dintre români reușesc să economisească, dar nu în mod constant. În același timp, 1 din 3 români nu a pus deloc bani deoparte în ultimul an. România (33,8%) și Ungaria (33,4%) înregistrează, astfel, una dintre cele mai scăzute rate de economisire din țările din regiune analizate, comparativ cu 55,8% în Polonia, 49% în Cehia.
Pentru mulți români, nivelul economiilor nu este suficient pentru a face față în cazul pierderii locului de muncă sau al venitului actual: aproximativ 1 din 5 români (21,5%) nu ar putea acoperi cheltuielile mai mult de trei luni cu economiile actuale, iar 22% nu au deloc rezerve financiare. Doar 31,4% dintre români ar putea rezista financiar cel puțin 6 luni fără venituri, un procent semnificativ mai mic comparativ cu alte țări din regiune, precum Cehia (46,7%), Polonia (41,9%) sau Ungaria (35,3%)”, conform sursei citate.