Alchimia modernă – Visul medieval devenit realitate, aur din plumb, direct la CERN
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/aur-din-plumb-la-cern.jpg)
Cercetătorii din colaborarea ALICE au creat atomi de aur prin ciocnirea ionilor de plumb la viteze apropiate de cea a luminii în acceleratorul LHC.
Visul antic al alchimiștilor de a transforma plumbul în aur a fost atins, într-o formă efemeră, de cercetătorii de la CERN.
În cadrul colaborării ALICE (A Large Ion Collider Experiment), oamenii de știință au reușit să creeze atomi de aur prin ciocnirea ionilor de plumb la viteze ultra-ridicate în cadrul Large Hadron Collider (LHC), cel mai puternic accelerator de particule din lume, scrie Yahoo News.
De unde a început totul, cum a evoluat
Transformarea a fost posibilă printr-un proces cunoscut sub numele de disociere electromagnetică. Atunci când doi ioni de plumb trec extrem de aproape unul de celălalt, dar nu se ciocnesc frontal, câmpurile lor electromagnetice pot interacționa intens.
În aceste „cvasi-coliziuni”, energia degajată este suficientă pentru a smulge trei protoni dintr-un nucleu de plumb (care are 82 de protoni), rezultând astfel un atom de aur (cu 79 de protoni).
Evenimentele au fost identificate și analizate cu ajutorul detectorilor ZDC (Zero Degree Calorimeters) ai experimentului ALICE, capabili să distingă aceste fenomene rare în mijlocul agitației generale produse de coliziunile de înaltă energie din LHC. Rezultatele au fost publicate în data de 7 mai în Physical Review Journals.
Nucleele de aur, o realitate
În perioada 2015–2018, în timpul celei de-a doua faze de funcționare a LHC, au fost create aproximativ 86 de miliarde de nuclee de aur, echivalentul a doar 29 de picograme, adică 29 de trilioane de ori mai puțin decât un gram.
Chiar și cu îmbunătățirile actuale din Run 3, aurul creat dispare în circa o microsecundă, descompunându-se sau ciocnindu-se de pereții acceleratorului.
„Este impresionant că detectorii noștri pot gestiona coliziuni frontale care produc mii de particule și, în același timp, sunt suficient de sensibili pentru a detecta coliziuni în care apar doar câteva particule”, a declarat Marco Van Leeuwen, purtător de cuvânt al ALICE.
Deși transformarea plumbului în aur nu are valoare economică, cercetătorii subliniază importanța acestor experimente pentru dezvoltarea modelelor teoretice care descriu disocierea electromagnetică.
Fizicianul John Jowett a explicat că aceste date ajută la înțelegerea pierderilor de fascicul, o provocare majoră pentru funcționarea în siguranță a LHC.
Pe lângă valoarea simbolică, experimentele contribuie la explorarea comportamentului materiei în condiții extreme, similare cu cele existente imediat după Big Bang, și întăresc rolul fizicii moderne în clarificarea unor întrebări fundamentale despre Univers.