Au deschis o conservă de pește veche de 50 de ani și au găsit ceva neașteptat. Descoperirea i-a pus pe gânduri pe oamenii de știință
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/06/Conserva-peste.jpg)
Într-un gest aparent banal, dar cu implicații majore pentru știință, o echipă de cercetători americani a deschis o conservă de somon care fusese uitată timp de aproape o jumătate de secol. Nu se așteptau să descopere nimic valoros într-un produs atât de vechi, dar conținutul conservei le-a oferit indicii prețioase despre starea ecosistemelor marine din trecut și chiar despre modul în care acestea evoluează astăzi.
Această conservă nu era un caz singular. În total, cercetătorii de la Universitatea Washington au analizat peste 170 de conserve de somon, produse între anii 1979 și 2021. Obiectivul lor: să detecteze prezența paraziților marini conservați, în special a unui gen numit anisaquídes, considerați veritabili „santinele ecologice” ale sănătății oceanelor, relatează revista de specialitate Science.org.
Paraziți care spun o poveste pozitivă despre ecosistemele marine
În mod neașteptat, anisaquízii descoperiți în somonul vechi nu au fost un semnal de alarmă pentru sănătatea consumatorului, ci un indiciu despre bunăstarea rețelei trofice marine. Prezența acestor paraziți, susțin oamenii de știință, dovedește că peștii provin dintr-un ecosistem viu, divers și echilibrat.
Ciclul de viață al acestor paraziți este complex: începe cu krillul, continuă cu peștii precum somonul, și se încheie în intestinele mamiferelor marine. Așadar, anisaquízii pot supraviețui doar într-un lanț trofic sănătos, ceea ce înseamnă că, dacă sunt detectați constant în conserve din mai multe decenii, ecosistemul a fost în mod remarcabil stabil.
Cercetătorii au constatat chiar o creștere în numărul acestor paraziți în ultimele decenii. Nu este clar dacă acest fenomen reflectă regenerarea mediului marin, influențele schimbărilor climatice sau creșterea populațiilor de mamifere marine. Dar mesajul este clar: analiza conservelor vechi de pește poate deveni o unealtă importantă în monitorizarea pe termen lung a stării oceanelor.
Între riscuri alimentare și valori științifice
Deși paraziții ca anisaquízii pot provoca, în anumite condiții, afecțiuni digestive grave la oameni, în cazul conservelor riscul este eliminat din start. Procesul termic de sterilizare utilizat la conservare distruge complet orice formă de viață, făcând produsul sigur pentru consum.
Acest contrast – între pericolul biologic și valoarea științifică – i-a determinat pe cercetători să caute un echilibru între siguranța alimentară și valoarea ecologică a prezenței acestor organisme. În peștele proaspăt, riscul există și impune congelarea sau gătirea atentă. Însă în peștele conservat, paraziții devin martori tăcuți ai unui ecosistem care respiră sănătate.
Cercetarea este abia la început. Următorul pas anunțat de echipa de la Universitatea din Washington este să extindă analiza la conserve chiar mai vechi, în speranța că vor putea urmări evoluția biodiversității marine pe parcursul a zeci de ani. O conservă de somon uitată într-un dulap s-a transformat, astfel, într-un indiciu prețios despre viitorul planetei albastre.