Barcelona, Amsterdam și Veneția trag frâna: Ce înseamnă noile reguli de turism pentru tine, ce orașe au introdus taxe, limite și interdicții în 2025
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/06/turism-scaled.jpg)
Marile orașe europene nu mai pot ignora realitatea dureroasă: turismul masiv nu înseamnă doar bani în buget, ci și haos urban, pierderea identității și revoltă din partea localnicilor. În ultimii ani, criza supraturismului a devenit atât de gravă în unele metropole încât autoritățile au fost obligate să ia măsuri radicale.
Europa declară război supraturismului: cum Barcelona, Veneția și Amsterdam încearcă să-și salveze identitatea, acestea fiind doar câteva exemple de orașe care taxează supraturismul.
De la carte poștală la zonă de conflict: cum a ajuns Barcelona să-și alunge turiștii
Barcelona a fost mult timp un simbol al turismului urban de succes. Arhitectura lui Gaudí, plajele însorite și vibe-ul boem atrag anual milioane de vizitatori. Dar acest succes vine cu un cost greu de ignorat: chiriile au explodat, magazinele tradiționale dispar, iar localnicii din cartiere ca Barceloneta sau El Raval sunt împinși spre periferii.
În 2024, primăria Barcelonei a interzis noile autorizații pentru apartamente turistice și a crescut taxele de sejur. Mai mult, se discută despre interzicerea totală a închirierilor pe termen scurt în unele zone ultraaglomerate. Este o măsură controversată, dar necesară pentru a stopa exodul locuitorilor și a reda orașul celor care trăiesc aici zi de zi.
Barcelona nu e singurul oraș care încearcă să recâștige controlul asupra spațiului urban. Fenomenul este generalizat în Europa și a devenit o temă politică de primă linie.
Veneția taxează intrarea, dar este suficient?
Veneția a devenit un simbol internațional al supraturismului: un oraș cu mai puțin de 50.000 de locuitori în centru istoric primește peste 30 de milioane de vizitatori anual. Într-o zi obișnuită de vară, poți fi împins ca pe un coridor de metrou între poduri, gondole, selfie stick-uri și vapoare de croazieră.
Din 2024, autoritățile au introdus o taxă de intrare de 5 euro pentru turiștii de o zi, într-o încercare timidă de a limita aglomerația. Dar criticii spun că este prea puțin și că măsura funcționează mai degrabă ca simbol, nu ca instrument real de control.
Problema este structurală: Veneția a fost transformată într-un decor turistic, iar populația locală a scăzut dramatic. Casele au fost cumpărate de investitori străini pentru Airbnb, magazinele tradiționale au fost înlocuite cu fast-food-uri și suveniruri. Astăzi, orașul pare mai mult un muzeu în aer liber decât o comunitate vie.
Amsterdam schimbă imaginea: Adio, „city break al destrăbălării”!
Amsterdam a fost mult timp promovat ca o destinație „cool”, tolerantă, cu coffee shop-uri și cartierul roșu, dar această imagine a devenit toxică. Orașul a atras turiști care căutau petreceri ieftine, droguri legale și distracție fără limite, dar a pierdut controlul asupra propriului brand.
În ultimii ani, Amsterdam a declanșat o campanie agresivă împotriva acestui tip de turism. A fost interzisă fumatul canabisului în aer liber în zona centrală, tururile ghidate prin Cartierul Roșu au fost interzise, iar barurile care promovează „pub crawl” au fost limitate.
În plus, primăria a lansat o campanie de marketing invers: dacă vrei să vii doar pentru droguri și haos, „nu ești binevenit”. Scopul este să atragă un alt tip de vizitatori, interesați de muzee, arhitectură și cultură olandeză, nu de distracție fără reguli.
Poate fi turismul regândit fără să distrugă economia locală?
Una dintre marile dileme în toate aceste orașe este cum să limitezi turismul fără să falimentezi micile afaceri și să distrugi locurile de muncă generate de industrie. Turismul este o sursă vitală de venit pentru multe orașe europene, dar când devine prea mult, își consumă singur resursele.
Soluțiile propuse până acum variază de la digitalizarea controlului de acces și impunerea unor limite de vizitatori, la promovarea turismului lent, în afara sezonului, sau în cartiere mai puțin cunoscute. În plus, tot mai multe voci cer o reformă a platformelor ca Airbnb, care contribuie masiv la gentrificare și la creșterea prețurilor la locuințe.
Airbnb este adesea considerat un vinovat principal în criza supraturismului. De aceea, în multe orașe europene sunt în curs de implementare restricții stricte privind numărul de nopți care pot fi închiriate, impozite mai mari și controale mai frecvente.
Ce rol joacă tehnologia și inteligența artificială în viitorul turismului urban
Pe măsură ce autoritățile caută metode inovatoare de control, tehnologia joacă un rol tot mai mare. Unele orașe au început să folosească algoritmi și inteligență artificială pentru a anticipa fluxurile turistice, a regla semnalizarea urbană sau chiar a limita în timp real accesul în anumite zone.
De exemplu, în Florența, se folosesc camere și AI pentru a estima în timp real numărul de persoane dintr-o zonă turistică și a direcționa fluxurile în zone mai libere. La Viena, aplicațiile mobile oferă alternative culturale în cartiere mai puțin aglomerate, contribuind astfel la o distribuție mai echitabilă a turiștilor în oraș.
Tehnologia poate deveni aliatul autorităților, dar și un mijloc prin care turiștii responsabili să aleagă opțiuni mai sustenabile. Însă rămâne de văzut dacă aceste soluții pot contracara logica economică a turismului de masă, dominată de low-cost, clickbait și escapism rapid.
Ce poți face tu: alegerea conștientă a destinației
Dacă vrei să contribui la schimbare, începe cu propriile decizii. Evită să călătorești în vârf de sezon, alege cazări locale în locul Airbnb-urilor comerciale și caută cartiere mai puțin aglomerate. Explorează orașe mai mici, mai puțin cunoscute, dar pline de farmec.
Turismul nu trebuie să fie un factor de distrugere, ci o punte între culturi. Dar pentru asta, trebuie să existe respect, limite și o regândire profundă a modului în care vedem o vacanță.