Câți bani câștigă Nicușor Dan ca președinte al României: ”Crescând în funcție, eu am pierdut la salariu!”

Nicușor Dan, actualul președinte al României, a făcut recent o declarație surprinzătoare, în care a explicat că, deși a avansat în carieră, veniturile sale lunare au scăzut. Într-o intervenție după reuniunea Consiliului European, președintele a fost întrebat ce salariu consideră că ar trebui să fie cel mai mare din România și cine ar trebui să-l încaseze. Răspunsul său a fost formulat pe un ton glumeț, dar cu o bază de adevăr: „Crescând în funcție, eu am pierdut la salariu”.

Ce salariu are Nicușor Dan ca președinte

Fost primar general al Capitalei, Nicușor Dan a dezvăluit că, în acea funcție, avea un salariu net de aproximativ 21.000 de lei pe lună.

Odată ajuns președinte, salariul său a scăzut semnificativ, ajungând la 15.000–16.000 de lei net lunar, potrivit declarațiilor sale.

Diferența de aproximativ 5.000–6.000 de lei lună reflectă, potrivit acestuia, o anomalie a sistemului public de salarizare din România, unde, în mod paradoxal, funcții mai înalte pot aduce venituri mai mici.

Horoscopul zilei de luni, 30 iunie. Săptămâna începe minunat pentru două dintre zodii

Horoscopul runelor pentru săptămâna 30 iunie – 6 iulie 2025. Voropchievici: “Gemenii trebuie să fie cu ochii la mesajele din jur”

„Crescând în funcție, eu am pierdut la salariu. Acum trei săptămâni a fost o discuție cu reprezentanții tehnici care au identificat o listă cu vreo 200 de sporuri obținute sectorial de unii angajați.

Noi suntem presați de timp și o analiză pe 200 de sporuri, poate unele justificate, nu poate fi făcută în câteva săptămâni și de asta se vor lua unele măsuri care sunt cumva grosiere, cum este asta cu bursele din preuniversitar.

Din perspectiva asta, sarcina asta nu o să fie cu șublerul. Unii vor fi mai afectați decât alții pe termen scurt”, a declarat președintele României, potrivit Adevărul.

Sistemul public și problema sporurilor

În același context, Nicușor Dan a comentat și despre complexitatea sistemului de sporuri din sectorul public. Potrivit lui, o echipă de experți tehnici a identificat aproximativ 200 de sporuri sectoriale, aplicate în mod neuniform în diverse instituții publice.

Această situație creează o imagine distorsionată a salariilor, unde anumite funcții beneficiază de venituri mai mari datorită acestor sporuri, în timp ce altele – chiar și înaltele funcții ale statului – rămân mai slab remunerate.

Președintele a admis că analiza acestor sporuri este o sarcină dificilă, mai ales într-un context de presiune a timpului.

„Noi suntem presați de timp și o analiză pe 200 de sporuri, poate unele justificate, nu poate fi făcută în câteva săptămâni”, a explicat el.

Astfel, s-au luat unele măsuri „grosiere”, cum ar fi cele privind bursele din sistemul preuniversitar, care au stârnit reacții contradictorii în spațiul public.

El a subliniat că unele categorii de angajați publici vor fi mai afectate decât altele pe termen scurt, tocmai din cauza lipsei unui „șubler” corect care să poată măsura obiectiv nevoile și meritele fiecărei funcții și instituții.

Nicușor Dan pe scena europeană și internațională

În ciuda veniturilor mai mici ca președinte, Nicușor Dan și-a asumat un rol activ în politica externă a României. În ultimele zile, acesta a participat la două evenimente de mare importanță pentru țară: reuniunea Consiliului European de la Bruxelles și Summitul NATO de la Haga.

La Bruxelles, Nicușor Dan a avut o întrevedere importantă cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, unde s-au discutat teme esențiale legate de viitorul economic și de securitate al Uniunii Europene.

Participarea sa activă și angajamentul în cadrul discuțiilor europene confirmă dorința sa de a păstra România în centrul deciziilor strategice ale UE.

Pe plan militar și de securitate, Nicușor Dan a fost prezent la Haga, la Summitul NATO, unde liderii celor 32 de state membre au adoptat o declarație comună care reafirmă angajamentul față de apărarea colectivă.

Acest angajament este deosebit de important în contextul geopolitic actual, mai ales în apropierea granițelor estice ale Europei.

Salariul unui președinte vs. responsabilitățile funcției

Discuția privind salariul președintelui României vine în contextul unei nemulțumiri mai largi legate de modul în care este gestionat sistemul public de salarizare.

Este de notat faptul că funcția de președinte presupune o responsabilitate uriașă, de la reprezentarea statului în plan extern până la coordonarea politicilor interne și garantarea stabilității instituționale.

În acest context, este cu atât mai interesant faptul că salariul președintelui este mai mic decât al unor primari sau directori de instituții publice.

Această anomalie a fost frecvent semnalată de analiști economici și politici, care atrag atenția asupra faptului că un sistem dezechilibrat nu încurajează performanța sau asumarea de răspundere.

Declarațiile lui Nicușor Dan pot fi interpretate ca un apel indirect pentru o reformă reală a salarizării în sectorul public, una care să reflecte corect nivelul de responsabilitate, complexitate și contribuție adusă de fiecare funcție în parte.

Un președinte modest plătit, dar activ și prezent

Nicușor Dan pare să accepte cu luciditate discrepanța dintre funcția sa și salariul primit, folosindu-se de această realitate pentru a sublinia problemele structurale ale administrației publice românești.

Cu toate că veniturile sale au scăzut odată cu promovarea în cea mai înaltă funcție a statului, activitatea sa rămâne intensă, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională.

Mesajul implicit al președintelui este clar: nu salariul îl motivează, ci responsabilitatea pe care și-a asumat-o față de România și cetățenii săi.

Într-o perioadă de crize multiple – economice, sociale și de securitate – România are nevoie de lideri care să pună interesul public mai presus de beneficiile personale. Iar Nicușor Dan pare să își asume exact acest rol.