Comoară unică găsită la Mangalia: artefacte și bijuterii din aur vechi de 2.300 de ani ajung în Tezaur

O echipă de cercetători coordonată de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României a realizat una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele decenii pe teritoriul țării noastre. În situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, aflat în apropierea actualului oraș Mangalia, au fost scoase la lumină piese de patrimoniu de o valoare inestimabilă, datând din secolul al III-lea înainte de Hristos.

Bijuterii din aur și cununi funerare într-un tumul vizibil de pe mare

Descoperirea, realizată în cadrul unei cercetări sistematice desfășurate chiar în aceste zile, aduce în prim-plan artefacte excepționale care urmează să fie clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național. Printre cele mai impresionante piese se numără bijuterii din aur, bronz și sticlă, dar și două sarcofage masive, decorate cu elemente sculptate și pictate.

Arheologii au identificat în interiorul unei movile funerare – cea mai mare descoperită până acum în sudul Dobrogei – o serie de podoabe spectaculoase: trei cununi funerare din bronz aurit, cu frunze de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe ceramice aurite. Alături de aceste podoabe au fost descoperite fragmente de lemn antic, ceramică, oase umane, precum și două sarcofage lucrate din calcar și marmură.

Movila are 12 metri înălțime și 70 de metri diametru și era un punct de reper vizibil chiar de pe mare. Potrivit specialiștilor, această structură monumentală a aparținut unei familii grecești bogate din Callatis, influențată de cultura și religia macedoneană. Cavoul descoperit în interiorul movilei, păstrat într-o stare excelentă, a fost proiectat cu o atenție remarcabilă la proporții, ceea ce indică intervenția unui arhitect experimentat.

Horoscop zilnic pentru vineri, 11 iulie 2025. Curaj pentru nativul Berbec și vești bune pentru Leu

Temperatura ideală în casă în zilele de foc: cum să eviți șocurile termice și factura uriașă la curent

Mormântul antic, jefuit și apoi simbolic restaurat

Conform arheologilor, cavoul a fost jefuit la scurt timp după construcție, dar movila a fost rapid refăcută și chiar mărită, devenind ulterior un loc de ofrande și ritualuri. Cercetările au scos la iveală oase umane aparținând a cel puțin două persoane: un adolescent de 16-18 ani și un copil de 8-11 ani, dintre care cel puțin unul ar fi fost de sex feminin.

Piesele descoperite provin dintr-o perioadă pe care istoricii o descriu drept „strălucitoare, violentă și sofisticată” din existența orașului Callatis, fondat de coloniști greci în secolul al IV-lea î.e.n. Callatis a fost un centru urban înfloritor, cu o rețea de alianțe regionale și un puternic model cultural macedonean. Artefactele reflectă nu doar rafinamentul artistic, ci și ambițiile aristocratice ale comunității grecești locale.

Cercetare sistematică unică în România, începută în 2023

Ceea ce diferențiază această cercetare de intervențiile arheologice anterioare este caracterul său sistematic. Este pentru prima dată în România când se realizează o cercetare completă a unui tumul cu cavou, datorită unor metode moderne de localizare, precum investigațiile non-invazive. Cavoul a fost descoperit la o adâncime de 9 metri, iar nivelul său de amenajare se află la -12 metri față de vârful movilei.

Proiectul Kalla, demarat în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, a stat la baza acestor descoperiri, fiind continuat din 2023 de Muzeul Național de Istorie a României. Lucrările sunt realizate de o echipă interdisciplinară, în parteneriat cu Muzeul Callatis Mangalia, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Muzeul Municipiului București, dar și firmele private Gigapixel S.R.L. și Metamorfozys S.R.L.

Artefactele, conservate și analizate în laboratoarele MNIR

Piesele din aur, sticlă și bronz au fost deja transportate la Muzeul Național de Istorie a României, unde urmează să fie conservate și analizate. Sarcofagele vor fi prelevate și aduse ulterior în vederea restaurării. Analizele fizico-chimice vor fi realizate în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 200, iar documentarea cu LiDAR și fotogrametrie este efectuată de specialiștii Gigapixel.

În toamna acestui an, în perioada 12–14 septembrie, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, va fi prezentată o sinteză a rezultatelor preliminare ale cercetării. Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului Național de Istorie a României, marcând un moment definitoriu în studiul civilizațiilor greco-traco-macedonene.