Conacul Oteteleșanu din Măgurele, 170 de ani de istorie: de la seratele fastuoase ale boierului, la institut de fete și refugiul de inspirație al lui Mihai Eminescu

La doar câțiva kilometri de București, în orașul Măgurele, se află Conacul Oteteleșanu, o clădire impresionantă cu o istorie bogată ce se întinde pe mai bine de 170 de ani. Acest monument istoric a fost martorul unor evenimente deosebite, de la seratele elegante organizate de boierul Ioan Oteteleșanu, la transformarea sa într-un institut de fete și ulterior, într-un loc de inspirație pentru marele poet Mihai Eminescu. Astăzi, conacul continuă să joace un rol important, fiind restaurat și destinat activităților academice.

Moșia Măgurele și începuturile sale istorice

Înainte ca familia Oteteleșanu să intre în posesia moșiei, aceasta avea deja o istorie bogată, ce se întindea pe mai multe secole.

Potrivit însemnărilor scriitorului Ioan Slavici, domnița Ilinca, fiica lui Nicolae Pătrașcu Voievod, s-a căsătorit cu fiul lui Stroe Leurdeanu și a locuit împreună cu acesta pe moșia din Măgurele.

După ce soțul său a fost ucis în 1658 de către Mihnea al III-lea, Ilinca a continuat să trăiască aici până la moartea sa, în 1668. Ulterior, moșia a fost preluată de Leon Vodă, care a dăruit-o Elenei Cantacuzino.

Irinel Columbeanu, de negăsit. De ce nu ar putea fi contactat fostul afacerist de nimeni? Declaraţia făcută de reprezentanţii azilului în care locuieşte

Cazul „Teodora Marcu” se repetă, în Prahova. O tânără gravidă, ucisă de concubin de faţă cu cei doi copii. Ce spune IPJ Prahova

Cu trecerea anilor, moșia a fost împărțită, iar o parte din aceasta a intrat în posesia boierului Ioan Oteteleșanu, un personaj important al vremii. El a decis să ridice aici un conac impunător, care să reflecte nu doar statutul său, ci și dorința de a lăsa în urmă un edificiu emblematic.

Construirea conacului și a bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Ioan Oteteleșanu a construit la Măgurele conacul care îi poartă numele. Acesta a fost gândit ca o reședință de lux, dar și ca un loc de întâlnire pentru personalitățile importante ale vremii.

Alături de conac, boierul a ridicat și biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, situată astăzi pe strada Milcov, la numărul 2. Construită între anii 1851-1853, biserica a fost ctitorită de Ioan și Elena Oteteleșanu și împodobită cu picturi realizate de renumitul artist Gheorghe Tăttărescu.

Această biserică, cu un plan trilobat și abside laterale poligonale, se remarcă prin arhitectura sa armonioasă și prin picturile în ulei în stil renascentist.

Vezi și: Conacul aflat la doar 40 de km de Bucureşti care te face să uiţi de cel din Mogoşoaia. Puţini ştiu de el, dar este de o frumuseţe rară

Conacul Iancu și Elena Oteteleșanu din Măgurele, județul Ilfov (1893). Foto arhivă

Seratele fastuoase ale familiei Oteteleșanu

Familia Oteteleșanu era bine cunoscută în epocă pentru seratele luxoase pe care le organiza la conac. Aceste evenimente adunau personalități din înalta societate și deveniseră extrem de populare.

Un moment deosebit a fost petrecerea de Revelion din anul 1876, la care a participat însuși regele Carol I. Încântat de atmosferă, acesta a decis să instituie tradiția unui bal de Anul Nou la Palatul Regal, inspirându-se din evenimentul organizat la Măgurele, relatează cei de la Historia.

Transformarea conacului în institut de fete

În 1876, Ioan Oteteleșanu a luat o decizie surprinzătoare, donând prin testament întreaga sa avere, dorind ca în reședința sa să fie înființat un „institut de fete românce, cărora li se va da o creștere și educație de bune nume de familie, fără pretenție sau lux”.

După moartea soției sale, Elena, în decembrie 1888, administratorul averii a devenit Ioan Kalinderu, care a supravegheat restaurarea conacului și, în 1893, a donat clădirea, împreună cu restul averii familiei Oteteleșanu, Academiei Române.

Astfel, în 1894, conacul a fost transformat într-un institut de fete. Prima serie de eleve a inclus 15 fete, iar directorul instituției a fost scriitorul Ioan Slavici. În anul următor, au fost admise alte 15 eleve, iar în 1898, din cauza spațiului insuficient, s-au construit alte două clădiri anexate conacului.

Vezi și: Bijuteria devenită ruină: povestea conacului abandonat din Parcul Tineretului din Capitală. Artista Maria Tănase ar fi locuit aici

Eminescu și refugiul său de la Măgurele

Din scrierile lui Ioan Slavici aflăm că Mihai Eminescu obișnuia să viziteze conacul și să se plimbe prin grădina care îl înconjura.

Lacul din apropiere a fost una dintre sursele de inspirație ale poetului, care și-a găsit aici liniștea necesară pentru a scrie unele dintre cele mai frumoase poezii ale sale.

Parcul conacului a fost amenajat inițial de peisagistul Karl Meyer, în 1845, iar în 1945 a fost reconfigurat. În prezent, în grădină se află bustul poetului, sculptat în 1950 de Mihai Onofrei.

Se spune că acesta ar fi fost amplasat exact pe locul unde se presupune că s-ar fi plimbat Eminescu și Slavici când se întâlneau. Tot aici se află și „chioșcul lui Eminescu”, un alt loc asociat cu prezența marelui poet național la Măgurele.

Conacul Oteteleșanu din Măgurele a devenit institut de fete în 1894. Foto arhivă

Blocul M aparține, astăzi, Institutului de Fizică din Măgurele

După Al Doilea Război Mondial, conacul a fost redenumit „Blocul M” și a fost utilizat în diverse scopuri. În perioada 1945-1950, clădirea a fost modificată pentru a putea găzdui sediul Institutului de Fizică Atomică, iar o parte dintre elementele sale arhitecturale originale au fost îndepărtate.

Cutremurele din 1977, 1986 și 1990 au afectat serios structura conacului, iar în următoarele decenii, clădirea a intrat într-un proces continuu de degradare. Cu toate acestea, spre deosebire de alte imobile de patrimoniu abandonate, conacul Oteteleșanu a avut parte de o soartă mai fericită.

În ultimii ani, conacul Oteteleșanu a beneficiat de o serie de lucrări de reabilitare și consolidare, fiind readus la viață în anul 2019.

În prezent, clădirea se află în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor și urmează să devină sediul Centrului de Studii Avansate de Fizică.

Acest centru va fi dedicat instruirii tinerilor cercetători proveniți din regiuni defavorizate, inclusiv din fostele țări sovietice și din Balcani.

Astfel, după 170 de ani de istorie, conacul Oteteleșanu continuă să fie un punct de referință, păstrând vie moștenirea boierului care l-a construit și oferind un nou scop unei clădiri emblematice pentru patrimoniul cultural românesc.

Vezi și: Femeia fatală, de moravuri ușoare, care a sucit mințile a trei regi și a înnebunit protipendada din Bucureștiul de altădată, coana Mița Biciclista