Cum conspirațiile și dezinformarea au îngropat agricultura românească. De ce nu funcționează sistemul antigrindină

Într-un moment în care agricultura românească are cea mai mare nevoie de protecție în fața schimbărilor climatice, județul Vrancea a fost lovit de cel mai sever episod de grindină din 2025. Deși statul a investit în dezvoltarea unui sistem antigrindină modern și eficient, acesta nu a fost pus în funcțiune la timp, iar motivul nu ține doar de birocrație, ci și de o tendință periculoasă: presiunile făcute de fermieri care cred în teorii conspiraționiste.

Sistemul de combatere a căderilor de grindină a funcționat timp de zece ani cu rezultate pozitive în Vrancea, începând anual cu data de 15 aprilie. În 2025, însă, autoritățile nu au reușit să-l activeze, iar unul dintre motivele invocate de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II a fost presiunea făcută de un grup de agricultori care susțin că rachetele antigrindină provoacă secetă prin „alungarea norilor de ploaie” — o ipoteză contrazisă în mod repetat de experți și meteorologi.

Un fenomen meteo devastator și o decizie controversată

În localitățile Vârteșcoiu, Odobești și Focșani s-au înregistrat căderi de grindină cu diametrul de peste 3 cm, care au distrus culturi agricole, autoturisme și acoperișuri. Ionuț Lucian Lazăr, directorul UCCG Moldova II Vrancea, a explicat că situația actuală reprezintă „o premieră periculoasă”, întrucât este pentru prima oară în ultimul deceniu când sistemul nu a fost activat la timp.

Contextul este complicat și de lipsa unei decizii clare din partea autorităților centrale. Întârzierea operaționalizării vine într-un moment în care instabilitatea atmosferică este în creștere, iar fenomenele extreme — precum grindina de mari dimensiuni — devin tot mai frecvente și mai greu de anticipat fără intervenție activă.

Ce nu trebuie să uiți săptămânal dacă ai vinete în grădină. Așa previi dăunătorii și fructele deformate

Horoscop zilnic, duminică, 22 iunie. O zi cu schimbări bruște și revelații importante pentru multe zodii

„Statul român a investit deja în acest sistem, iar oprirea lui ar însemna nu doar pierderi economice, ci și pierderea a 1.500 de locuri de muncă”, a avertizat Lazăr. El a cerut un dialog transparent între specialiștii în combaterea grindinei și Ministerul Agriculturii, pentru ca neînțelegerile și opiniile nefundamentate să nu mai blocheze funcționarea unui sistem care salvează milioane de euro în culturi an de an.

Dezinformarea și impactul real asupra agriculturii

Episodul din Vrancea nu este singular. În județul Iași, anul trecut, câțiva fermieri au încercat să împiedice lansarea rachetelor antigrindină, susținând că acestea „provoacă secetă”. Teoriile conspiraționiste au prins rădăcini în rândul unor agricultori și sunt propagate rapid în lipsa unor campanii reale de informare din partea autorităților. Fără o comunicare corectă, cei care cred că „cerul e manipulat” devin actori activi în blocarea unor tehnologii recunoscute și aplicate cu succes în alte state europene.

Impactul este dublu: pierderi economice majore pentru fermierii care investesc în tehnologie și terenuri, dar și o fractură în încrederea colectivă în soluțiile științifice. În 2024, sistemul antigrindină a fost oprit mai devreme cu o lună și jumătate, ceea ce a dus la pierderi în lanț pentru culturile de toamnă.

Acest tip de decizie — influențată de presiuni populiste și lipsă de leadership — riscă să compromită nu doar recoltele, ci și strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice. Fără intervenții rapide și coerente, România riscă să transforme un sistem funcțional într-un eșec operațional cu consecințe economice și sociale greu de reparat.