Elon Musk, „ținut în puf” de administrația americană. Dacă NASA ar fi avut atâtea eșecuri ca SpaceX, programul spațial ar fi fost deja anulat
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/nasa-rachete-elon-musk.jpg)
În prezent, SpaceX se bucură de o poziție privilegiată în ecosistemul aerospațial american, beneficiind de contracte guvernamentale în valoare de miliarde de dolari, mai ales din partea Pentagonului.
Compania lui Elon Musk, evaluată la peste 350 de miliarde de dolari, a primit misiunea de a face majoritatea lansărilor spațiale militare ale SUA până cel puțin în anul 2036, scrie revista Futurism.
O problemă fundamentală
În ciuda sprijinului financiar masiv, seria de eșecuri repetate a rachetei Starship ridică întrebări fundamentale despre standardele de responsabilitate aplicate sectorului privat în comparație cu cel public.
În urma celei mai recente lansări eșuate a Starship, a treia consecutivă, multe voci au început să se întrebe dacă nu cumva era mai bine când explorarea spațiului era condusă exclusiv de agenții naționale, precum NASA.
Pe rețelele de socializare, editorul de la The Verge, Sarah Jeong, a punctat ironic faptul că „rachetele parcă nu explodau acum 50 de ani” și că, în trecut, astfel de incidente erau etichetate clar drept eșecuri, nu „succese parțiale”, așa cum insistă acum Musk.
Observațiile nu sunt doar nostalgice, ci demonstrează diferențele de tratament dintre NASA și SpaceX.
În anii ’60, în plină cursă spațială, NASA opera sub presiune constantă din partea Congresului american, în ciuda performanțelor istorice.
De exemplu, în 1965, agenția a trebuit să justifice în fața legiuitorilor finanțarea unor proiecte-cheie, precum dezvoltarea propulsiei cu combustibil solid, o tehnologie care astăzi stă la baza arsenalului nuclear american.
Chiar și atunci când SUA realizau premiere mondiale, precum primele ieșiri ale astronauților în spațiu sau cele mai lungi misiuni cu echipaj uman, bugetul NASA era intens analizat, pe fondul unei opinii publice oscilante, cu 45-60% dintre cetățeni susținând reducerea cheltuielilor pentru programul spațial.
SpaceX, un partener strategic prea mare pentru a fi lăsat să eșueze
În contrast, SpaceX nu pare să fie supus aceluiași nivel de supraveghere, deși derulează programe cu implicații militare directe.
Chiar dacă Starship consumă anual circa 1,5 miliarde de dolari și compania are datorii de aproximativ 1,6 miliarde, sprijinul instituțional rămâne neclintit.
Reușitele economice ale SpaceX provin în special din Starlink, serviciul de internet prin satelit cu abonament, dar succesul pe termen lung al companiei depinde de viabilitatea lansatorului Starship.
Potrivit unor specialiști în politici tehnologice, NASA nu și-ar fi permis niciodată să eșueze în mod repetat fără consecințe bugetare severe.
În schimb, SpaceX pare protejată de logica „prea important pentru a da faliment”, datorită interdependenței crescânde dintre companie și armata americană.
Situația cu pricina relevă o contradicție majoră într-un sistem care pretinde a fi ghidat de regulile pieței libere.
În esență, contribuabilii americani riscă să susțină nu doar visul personal al lui Elon Musk de a coloniza Marte, ci și eșecurile sale repetate, fără ca cineva să ceară o evaluare riguroasă a costurilor și beneficiilor reale.
Astfel, problema nu mai este doar despre rachete care explodează, ci despre cine are dreptul să își asume riscuri în numele progresului și cine suportă nota de plată.