„Euro poate să ajungă și la 15 lei, nu e treaba mea” – ce nu știu românii care iau „la mișto” cursul valutar

Urmărind câteva dintre reacțiile conaționalilor noștri la știrile legate de scăderea leului în fața monedei unice europene, una dintre afirmații ne-a atras atenția „Euro poate să ajungă și la 15 lei, nu e treaba mea”. Aceasta este poziția unuia dintre românii care și-au dat cu părerea în spațiul public, de curând, și tot ea stă la baza acestui articol. Să încercăm să vedem de ce e treaba fiecăruia dintre noi, de fapt, dacă, ipotetic vorbind, leul se prăbușește.

Efectele devalorizării leului în raport cu euro. Cine suferă, cum și de ce?

Devalorizarea leului în raport cu euro nu este doar o știre de bursă sau un subiect de discuție între analiștii financiari. E un fenomen cu efecte concrete asupra buzunarului tău, chiar dacă salariul îl primești în lei și nu plătești chirie în euro. Mulți români cred că, atâta timp cât nu lucrează sau nu locuiesc într-o țară cu moneda euro, nu sunt afectați de cursul valutar. Adevărul este mai nuanțat și, din păcate, mai incomod.

Să luăm un scenariu ipotetic: euro crește brusc cu 10% în raport cu leul, ce se întâmplă? În primul rând, toate produsele și serviciile importate – de la alimente, electronice, haine de brand până la carburanți – devin mai scumpe în lei. Importatorii plătesc în euro, dar tu plătești în lei. Dacă euro e mai puternic, diferența o vei suporta tot tu, consumatorul final. Asta înseamnă o presiune suplimentară pe inflație, adică pe scăderea puterii tale de cumpărare.

Un alt exemplu: ai un credit în euro, dar veniturile tale sunt în lei. Dacă leul se devalorizează, rata ta crește automat, chiar dacă banca nu a schimbat nimic în contract. Devalorizarea leului lovește direct în bugetele familiilor care au crezut, cu ani în urmă, că împrumuturile în euro sunt mai avantajoase. E ca și cum ai juca ruleta cu salariul tău – și banca mereu câștigă.

Cum scapi rapid de mirosul de „aer închis” din casă. Aşa fac şi hotelierii

Horoscopul zilei de sâmbătă, 10 mai. Nativii Berbec au nevoie de linişte şi odihnă

Dar chiar și dacă nu ai credit în euro, nici mașină scumpă, nici obiceiul de a cumpăra brânză franțuzească, tot ești afectat. Mulți furnizori locali depind de lanțuri internaționale – materii prime, componente, echipamente. Dacă ei plătesc mai mult pentru ceea ce importă, îți vor transfera ție costul prin prețuri mai mari. Așa funcționează economia.

Pe lângă toate acestea, devalorizarea leului afectează și încrederea investitorilor străini. Un leu instabil îi poate determina să amâne proiecte sau chiar să se retragă de pe piață. Mai puține investiții înseamnă mai puține locuri de muncă bine plătite și mai puține șanse de dezvoltare economică sustenabilă.

Ar putea exista câteva aspecte pozitive, dar limitate și, în general, temporare

Totuși, nu totul este sumbru. Devalorizarea leului poate, în teorie, să ajute exportatorii, care încasează în euro și plătesc salarii în lei – pentru ei, marja de profit crește. Și turismul local poate beneficia, pentru că devine mai ieftin pentru străini să vină în România și mai scump pentru români să plece afară, ceea ce încurajează consumul intern. Dar aceste efecte pozitive sunt de obicei temporare și limitate la anumite sectoare.

Concluzia? Chiar dacă n-ai portofelul plin de euro, devalorizarea leului nu te ocolește. Efectele ei se infiltrează lent, dar sigur, în aproape toate aspectele vieții economice – de la cumpărăturile lunare până la costul creditului și perspectivele pe termen lung ale economiei. Așadar, dacă vezi că euro se apropie de un nou maxim, nu e momentul să intri în panică, dar nici să ignori semnalele. În astfel de vremuri, informarea și prudența devin aliații cei mai de încredere ai oricărui român cu capul pe umeri.