Fost reprezentant al României la NATO, despre motivele pentru care România nu va intra sub umbrela nucleară oferită de Franța: „Românii cred că vom deveni o țintă!” EXCLUSIV

Va profita sau nu România de oferta specială a Franței de a intra sub umbrela sa nucleară? Mai degrabă nu! Și asta în ciuda asigurărilor oferite recent de către președintele Franței, Emmanuel Macron, care a anunțat disponibilitatea țării sale de a oferi umbrela armelor nucleare pe care o deține statelor europene doritoare de așa ceva, după model american. Polonia a anunțat deja că va face demersurile necesare în acest scop.

Ce spune generalul Bălăceanu despre reacția României

Playtech.ro a discutat cu general-locotenentul in retragere Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, despre posibila reacției a țării noastre pe aceeași temă. Răspunsul oferit de militarul de carieră, cu o experiență de peste 40 de ani, a fost unul categoric.

Umbrela nucleară, văzută ca risc, nu protecție

„Noi nu vom face pasul acesta. În primul rând, la noi, la români, este o psihoză generală, pe tema asta, cea a războiului. Politicianul român, dar și cetățeanul de rând, nu văd umbrela nucleară oferită ca un element de descurajare. Dimpotrivă, și unul, și celălalt, va susține că dacă facem asta am deveni o țintă evidentă. Ne lăsăm prea ușor influențați de teoria potrivit căreia prezența armelor nucleare ne-ar transforma într-o țintă”, a declarat general-locotenentul în rezervă Virgil Bălăceanu.

În opinia sa, românul nu știe să facă diferența între armamentul clasic și cel nuclear, despre semnificația lor reală.

„Mulți strategi și analiști militari sunt și azi de părere că, în varianta în care, Ucraina nu și-ar fi cedat arsenalul nuclear, în 1993, Rusia nu ar fi luat niciodată în calcul războiul declanșat împotriva vecinului său în 2022. Ar fi încercat alte variante, dar nu pe cea a armelor. Prezența armelor nucleare are în primul rând acest rol, de descurajare.

Nu înseamnă că se apelează imediat la un asemenea tip de armament, ci îl pune în gardă pe posibilul agresor. Dacă ar fi să vedem această chestiune importantă, sub forma unui meci de box, să zicem, sportivul din Rusia va privi cu atenție spre contracandidații săi, unul venit din Polonia, celălalt din România. În cazul rivalului polonez va ști că acesta dispune de o apărare foarte bună și va prefera să-și îndrepte toată atenția mai degrabă asupra sportivului român”, afirmă fostul militar de carieră.

Care trece în revistă și tendința noastră de „a nu ne pune rău cu vecinul mai puternic”.  „E ușor de intuit că românul va spune că e mai bine să nu ne punem rău cu Federația Rusă, să facem un pact sau vreun tratat cu ei, eventual să fim gata să acceptăm și anumite încălcări dinspre partea rusă. În cazul polonezilor, lucrurile nu funcționează la fel.

Lecția Poloniei: de ce nu mai acceptă compromisuri

Istoria lor, în care au avut multe de pătimit din partea rușilor, ultima dată când țara le-a fost desființată și împărțită între ruși și nemți asta s-a petrecut în septembrie 1939, la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, i-a învățat să nu mai accepte așa ceva”, adaugă pentru playtech.ro același Virgil Bălăceanu.

Același general-locotenent în rezervă adaugă și un pariu imaginar cu viitorul:

Cu ce să stropeşti trandafirii după ploaie. Vor rezista mai mult timp înfloriţi

Partenera lui George Simion, fotografiată în costum de baie. Scandalul de care mulţi români au uitat

„Cei care vor ajunge în 2050 vor constata cum s-a scris istoria. Dacă a fost viabilă soluția poloneză, cea a înarmării și a pregătirii populației pentru o confruntare cu un rival pe care toți îl știu deja sau dacă cea a României, de stat în banca ta, fără a supăra pe cineva, va avea câștig de cauză. Altfel spus, atunci se va vedea dacă vom mai avea o țară unitară, întreagă și unită, așa cum este astăzi”.

Când ar putea România să accepte protecția Franței

Virgil Bălăceanu admite că ar putea exista și un scenariu în care politicienii românii ar putea să facă apel la soluția militară a Franței, singura țară europeană și membră a NATO ce dispune de arme nucleare.

„Dacă va apărea o criză majoră, atunci e posibil să invocăm modelul polonez și să facem același pas. Dar dacă atunci va fi prea târziu!?”, conchide același general în retragere.