I-a ”cuplat” pe scenă pe Stela Popescu cu Alexandru Arșinel și Vasile Muraru cu Nae Lăzărescu. Povestea lui Bițu Fălticineanu, unul dintre cei mai mari regizori ai României

Pe 16 aprilie 2025 se împlinesc 100 de ani de la nașterea unei figuri emblematice a teatrului românesc – Bițu Fălticineanu. Numele său este sinonim cu Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, instituția în care și-a legat întreaga carieră artistică ce a traversat peste cinci decenii.

Un veac de la nașterea lui Bițu Fălticineanu, o legendă a teatrului de revistă

Considerat unul dintre cei mai influenți și vizionari regizori români din domeniul teatrului de divertisment, Fălticineanu a reușit să definească genul revistei prin spectacole memorabile, viziuni inovatoare și o colaborare strânsă cu unele dintre cele mai mari nume ale scenei românești.

Debutul său oficial în regie a avut loc în 1954, odată cu premiera concertului-spectacol „Călătorie pe note”, dirijat de Sergiu Malagamba și având-o ca vedetă pe inegalabila Maria Tănase. Acest spectacol nu a fost doar o rampă de lansare pentru Fălticineanu, ci și începutul unei epoci de aur pentru Teatrul „Tănase”.

Ascensiunea în anii ’50 și ’60 – de la revistă la fenomen cultural

La finalul anilor ’50, Bițu Fălticineanu deja devenise o prezență marcantă în teatrul de revistă, regizând spectacole precum „Melodii… Melodii… Melodii…”, „Un băiat iubește o fată” sau „Ocolul Pământului în 30 de melodii”.

De ce s-au despărțit Mario Fresh și Alexia Eram după 8 ani de zile. Artistul rupe tăcerea: ”Am transformat iubirea în ceva obositor!”

Cum îngrijești trandafirii în iulie ca să se umple de flori. Trucul grădinarilor: cojile de banană

Aceste producții au redefinit noțiunea de divertisment scenic, fiind construite cu un rafinament regizoral și o atenție la detalii care aveau să devină marca sa distinctivă.

Unul dintre marile succese ale acelei perioade a fost „Revista ’58”, montată împreună cu Nicușor Constantinescu, care a adunat peste 400 de reprezentații în doi ani, un record de longevitate pentru acele vremuri.

Până la sfârșitul anilor ’60, regizorul semnase deja zeci de spectacole care făceau săli întregi să râdă și să aplaude în picioare.

Titluri precum „Ca la Revistă”, „București 500”, „Un cântec pentru dumneavoastră” sau „Vitamina M… Muzica!” erau deja binecunoscute publicului larg și constituiau parte din identitatea culturală urbană a epocii.

Spectacolele lui erau mereu actuale, pline de vervă, cu texte inspirate și interpretări de excepție. Umorul, muzica și coregrafia se împleteau firesc, iar mesajele sociale subtile sau ironice erau livrate cu eleganță.

Vezi și: ”Visul lui Tănase”, o idee genială și nemurirea artistică. Marele actor Constantin Tănase a venit cu bani de acasă pentru a realiza cel mai important film al carierei sale

Inovație și colaborări legendare ale marelui regizor

Anul 1963 a marcat o altă bornă importantă în cariera lui Fălticineanu: lansarea primei „Boeme” – „Vox… Boema”, un spectacol care avea să deschidă seria unor producții cu acest titlu ce aveau să fie sinonime cu calitatea și rafinamentul artistic.

Tot în această perioadă, regizorul a realizat mozaicul muzical „Jos, pălăria!”, un omagiu subtil adus teatrului, dar și spectatorilor.

În anii următori, spectacolele lui au devenit din ce în ce mai ambițioase, aducând în fața publicului creații precum „Vino să ne vezi deseară”, „Aventurile unei umbrele”, „Cu muzica e… de glumit!” sau „Femei… Femei… Femei…”.

Fiecare titlu era o poveste în sine, iar Bițu Fălticineanu știa cum să construiască puntea perfectă între tradiție și modernitate.

Poate unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale a fost montarea spectacolului „Scandal la Boema” (1967), scris de Mihai Maximilian, cu muzica semnată de Vasile Veselovschi și Petre Mihăescu.

Acest spectacol a fost considerat o revoluție în teatrul de revistă românesc, aducând un suflu nou și o distribuție remarcabilă, ce a inaugurat un nou capitol în istoria genului.

Regizorul Bițu Fălticineanu. Foto arhivă Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Bițu Fălticineanu și cuplurile de aur ale revistei românești

Un alt element definitoriu pentru munca lui Fălticineanu a fost capacitatea de a identifica și valorifica talentul artiștilor cu care lucra.

În anii ’70 și ’80, a format și consolidat cuplurile emblematice ale scenei românești, precum Stela Popescu – Alexandru Arșinel și Nae Lăzărescu – Vasile Muraru, oferindu-le roluri memorabile în spectacole precum „Savoy, Savoy” (text de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu și Aurel Storin, muzica de Marius Țeicu și Eugen Rotaru).

Fălticineanu a creat o adevărată școală de revistă în cadrul Teatrului „Tănase”, influențând generații întregi de actori, compozitori și regizori.

A lucrat îndeaproape cu compozitorul Petre Mihăescu și cu Puiu Călinescu, împreună construind personaje și scenarii ce aveau să rămână în memoria colectivă. Piese precum „Sonatul lunii”, „Trăsnitul meu drag” sau „Uite că nu tac!” au fost vârfuri ale unei epoci efervescente.

Vezi și: Celălalt mare Dinică. Nicolae, actorul șarmant care a făcut generații de români să râdă, alături de Dem Rădulescu și Grigore Vasiliu Birlic

Un adevărat maestru al scenei teatrului autohton de revistă

Opera lui Bițu Fălticineanu se întinde pe parcursul a peste cinci decenii de activitate intensă, prolifică și mereu în slujba publicului. A ridicat standardele revistei românești, a introdus elemente inovatoare în regie și scenografie, și a lăsat în urmă o zestre artistică impresionantă.

Puțini regizori au reușit să atingă nivelul de versatilitate și longevitate de care a dat dovadă Fălticineanu. El nu a fost doar un regizor, ci și un mentor, un vizionar și un garant al calității artistice. Publicul îl iubea, iar colegii îl respectau pentru exigența sa, dar și pentru umorul fin și căldura umană.

La 100 de ani de la nașterea sa, Bițu Fălticineanu rămâne o figură centrală în istoria teatrului românesc. Spectacolele sale continuă să fie puncte de referință, iar stilul său regizoral este studiat și astăzi de tinerii artiști. Numele său rămâne, și astăzi, sinonim cu profesionalismul, dedicarea și iubirea față de profesie.

Un nume sinonim cu excelența în divertisment

Bițu Fălticineanu nu a fost doar un regizor al revistei românești – el a fost unul dintre artizanii care au transformat acest gen într-un fenomen național.

Prin spectacolele sale pline de farmec, inteligență și rafinament, a adus bucurie publicului și a creat o moștenire artistică ce va dăinui mult timp de acum înainte.

Într-o lume în continuă schimbare, în care divertismentul pare adesea superficial, reamintirea operei lui Bițu Fălticineanu este mai importantă ca oricând.

El a demonstrat că teatrul de revistă poate fi profund, actual, și extrem de valoros cultural. Astăzi, la un secol de la nașterea sa, România își cinstește cu mândrie unul dintre cei mai mari maeștri ai scenei.

Vezi și: ”Cea mai simpatică” actriță interbelică din România a debutat la 14 ani ca balerină la ”Cărăbuș”. Zizi Șerban, jumătatea artistică a lui Horia Căciulescu