Limită maximă de cheltuieli bugetare pentru România, direct de la Bruxelles – câți bani „avem voie” să tocăm din cel mai șubred buget al UE

România este avertizată oficial de Uniunea Europeană din cauza deficitului bugetar excesiv. Comisia Europeană a transmis, luni, o recomandare fermă prin care solicită autorităților române să limiteze creșterea cheltuielilor publice la maximum 2,8% în anul 2025 și 2,6% în 2026. Măsura este esențială pentru ca țara să iasă din procedura de deficit excesiv în care se află din 2020.

Consiliul Uniunii Europene a stabilit și un termen-limită clar: 15 octombrie 2025. Până atunci, România trebuie să adopte acțiuni concrete și eficiente pentru a reduce dezechilibrele fiscale și să prezinte Comisiei un set de măsuri credibile pentru corectarea deficitului.

România depășește în mod constant pragul de 3% din PIB prevăzut în regulamentele europene pentru deficitul bugetar, ceea ce riscă să afecteze stabilitatea economică și să atragă sancțiuni. Limitarea cheltuielilor este una dintre soluțiile cerute de Bruxelles pentru a evita acumularea unei datorii publice nesustenabile și pentru a proteja încrederea investitorilor.

Comisia Europeană impune limite clare pentru cheltuielile României până în 2030

Totodată, instituţia europeană a stabilit și un calendar strict pentru anii următori, indicând cât poate crește România cheltuielile bugetare fără a periclita obiectivul de reducere a deficitului. Astfel, ritmul anual de creștere a cheltuielilor nu trebuie să depășească:

• 4,6% în 2027;

• 4,4% în 2028;

• 4,2% în 2029;

• 4% în 2030.

Potrivit documentului oficial, această traiectorie este „consistentă cu o îmbunătățire minimă anuală de cel puțin 0,5% din PIB a balanței structurale” și are ca scop readucerea deficitului guvernamental sub pragul de referință, până la termenul-limită fixat pentru anul 2030.

Recomandările vin în contextul în care România trebuie să demonstreze că poate restabili echilibrul fiscal într-un mod sustenabil, fără a afecta investițiile esențiale și fără a agrava datoria publică. Bruxelles-ul urmărește îndeaproape situația financiară a țării, iar implementarea acestor măsuri este considerată esențială pentru evitarea unor sancțiuni viitoare.

„Respectarea ratelor maxime de creştere ale cheltuielilor nete recomandate, stabilite de traiectoria corectivă, ar trebui să asigure o corecţie durabilă a deficitului excesiv, în timp ce măsuri concrete ar trebui să fie orientate spre îmbunătăţirea calităţii şi a componenţei finanţelor publice, menţinerea investiţiilor şi consolidarea potenţialului de creştere al economiei.

Reformele de natură fiscală şi economică mai largă ar trebui să îmbunătăţească potenţialul de creştere şi de rezilienţă al economiei într-un mod sustenabil şi să sprijine sustenabilitatea fiscală”, transmite UE.

Conform europenilor, „viitoarea reformă fiscală ar trebui să urmărească generarea de venituri suplimentare semnificativ mai mari decât 1,7% din PIB, aşa cum era prevăzut în plan. Pentru a contribui la redresarea situaţiei fiscale, vor fi necesare şi măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea administrării şi colectării impozitelor şi pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din sectorul public”, subliniază forul european.