Meseria pe cale de dispariție în România, la mare căutare în țările din vestul Europei. Vicepreședintele Asociației Moașelor trage un semnal de alarmă: „Occidentul știe deja ce valoare subzistă în moașe”
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/moase-meserie.jpg)
România mai dispune în prezent de circa 600 de moașe, o categorie socio-profesională pe cale de dispariție. Și asta o spun chiar reprezentantele moașelor.
„În 2021 în România mai existau oficial în acte 624 de moașe. Au trecut patru de ani de atunci și nu mai știm exact câte mai suntem. Statul român nu pune preț pe noi. Munca noastră nu e plătită de Casa de Sănătate, iar ca să deschizi un cabinet îți trebuie ceva bani. Tot încercăm să deschidem măcar unul, dar fără succes!”, a declarat pentru playtech.ro Melania Tudose, președintele Asociației Moașelor Independente din România.
Aceeași Melania Tudose este și vicepreședintele Asociației Moașelor din Europa, așa că e în măsură să facă o comparație între ce se întâmplă la noi și dincolo, pe bătrânul continent.
„Cine crede că nu are ce face cu moașele se înșală cumplit. Fiindcă statistica ne spune că în această țara 50.000 de femei, în fiecare an, ajung în momentul nașterii fără să treacă măcar pe la un singur control de specialitate. Și atunci ne mai mirăm că avem un număr mare de probleme ce se ivesc la naștere cu aceste tinere sau mature sau cu nou-născuții?”, se întreabă ea retoric.
Moașele – pe cale de dispariție în România
Melania Tudose susține că în ciuda existenței unei legislații de specialitate, dar și a încercărilor asociației pe care o reprezintă, meseria de moașă e una de care societatea pare să nu mai aibă nevoie. Și în care există multă neîncredere.
„Câți știu că moașele au pregătire de specialitate, făcută la facultățile de medicină și farmacie, în ani grei de studiu? Universitatea de Medicină și Farmacie din București are o asemenea ramură, dar fiindcă fetele nu se pot angaja apoi, nu e căutată. La fel, Universitatea Dunărea de Jos din Galați scoate anual, în medie, zece absolvente. Dar atunci când nu există candidate, seriile se întrerup pentru un an sau mai mulți. E vorba despre studii ca la carte, fiindcă nu se joacă nimeni cu sănătatea omului!
Dar ce folos, fiindcă spitalele din marile orașe nu angajează asemenea absolvente, fiindcă ar însemna să le dea salarii mai mari. Or, se preferă asistentele medicale, inclusiv în secțiile de obstretică-ginecologie, care nu pot face mai mult decât să asiste la nașterea unui copil, până la venirea medicului de specialitate, fiindcă legea nu le permite mai mult. Dar prin faptul că au salariul mai mic, sunt preferate! Moașele noastre au căutare doar în spitalele mici, în care nu vine nimeni să se angajeze…suntem o specie pe cale de dispariție”, adaugă tot Melania Tudose.
Ea spune că moașele ar putea fi o soluție pentru comunele, deloc puține, în care nu există picior de doctor sau asistent medical, dar cu o singură condiție, ca sistemul de sănătate și administrația locală să creadă în sprijinul pe care acestea îl pot oferi.
„Occidentul știe deja ce valoare subzistă în moașe. Dar aici, în est, în fostul bloc comunist, lucrurile sunt departe de vest. Probabil mentalitatea comunistă și-a spus cuvântul și a răspândit multă neîncredere. Cu o mențiune, notabilă, țările baltice! Astea s-au transformat rapid și din acest punct de vedere!”, conchide aceeași Melania Tudose.