Oraşul din România plin de dinozauri. Sunt unici în lume, trăiau aici acum 70 de milioane de ani

În urmă cu circa 70 de milioane de ani, pe vremea când Europa era o rețea de insule scăldate de apele Oceanului Tethys, în sudul actualei Românii se afla o insulă specială, cunoscută azi sub numele de Insula Hațeg. Aceasta a devenit celebră în lumea științifică pentru fosilele de dinozauri descoperite aici, unici prin dimensiunile lor neobișnuit de mici.

O insulă pierdută în timp

Forma exactă a insulei nu este cunoscută, dar cercetătorii estimează că ar fi avut o suprafață comparabilă cu cea a insulei Hispaniola din Caraibe. Se afla mai la sud decât România de azi, într-o zonă cu climat tropical. Dovezi ale acestui climat se regăsesc în amprentele de frunze de palmier găsite la Densuș, alături de urme ale unor vechi erupții vulcanice.

De ce erau dinozaurii de aici atât de mici?

Răspunsul vine dintr-un fenomen biologic numit „nanism insular”. Pe insule izolate, resursele limitate și spațiul restrâns au determinat animalele, inclusiv dinozaurii, să se adapteze prin reducerea dimensiunilor. Așa se explică de ce speciile din Hațeg sunt cu mult mai mici decât rudele lor de pe continente. Acest ecosistem fascinant este protejat astăzi în cadrul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, coordonat de Universitatea din București.

Dinozauri și reptile zburătoare din Hațeg

În Bazinul Hațegului au fost descoperite mai multe specii remarcabile, printre care:

Horoscop săptămânal 26 mai – 1 iunie 2025: Zodia care primește vești bune în dragoste. Surprize financiare pentru trei

Fostele soții și cei 9 copii îl costă 500.000 de euro pe lună. Cristi Borcea a făcut lista cheltuielilor, pe ce cheltuie suma amețitoare

• Magyarosaurus dacus – un erbivor de circa 6 metri lungime și 850 kg, parte a familiei titanosaurilor. Deși era unul dintre cei mai mari dinozauri din zonă, era de 3-4 ori mai mic decât rudele sale din alte regiuni. Numele combină referințe la originea sa locală și la baronul Nopcsa, primul care l-a descris.

• Balaur bondoc – un carnivor biped, de până la 2 metri lungime, cunoscut pentru numele său românesc și aspectul său robust. A fost descoperit în 2010 și se presupune că vâna în haită.

• Hatzegopteryx thambema – o reptilă zburătoare uriașă, cu o anvergură a aripilor de până la 12 metri, descoperită în 2003. Deși nu era un dinozaur, impresionează prin dimensiunile sale, mai ales că avea o structură osoasă ușoară, asemănătoare cu polistirenul, care îi permitea să zboare.

• Zalmoxes robustus – un erbivor biped de aproximativ 3 metri, denumit după zeul dac Zalmoxis. A fost descris inițial în 1902 de Nopcsa, iar clasificarea sa actuală a fost stabilită în 2003.

• Telmatosaurus transsylvanicus – o specie erbivoră descrisă la doar 22 de ani de același baron Nopcsa, în 1900. Avea între 3,5 și 4,5 metri lungime și trăia în zone mlăștinoase.
  

Un patrimoniu preistoric de excepție

Aceste specii pot fi admirate astăzi în reconstrucții de mari dimensiuni în mai multe puncte ale Geoparcului: la Sălașu de Sus sau la Casa Geoparcului din orașul Hațeg. Ele nu sunt doar atracții turistice, ci și dovezi ale unei lumi dispărute, care fascinează în continuare specialiștii și vizitatorii deopotrivă.

Foto: hateggeoparc.ro