Război pe tarife: Hotelierii europeni se revoltă împotriva Booking.com

Chiar înainte de debutul oficial al sezonului estival, un conflict de amploare captează atenția în industria turismului european. Hotelierii din mai multe țări — printre care și Grecia, destinație favorită pentru milioane de români — au declarat război juridic platformei Booking.com, acuzând-o de practici contractuale abuzive și de restricționarea concurenței. Acest demers, care ar putea duce la cereri de despăgubiri de ordinul milioanelor de euro, are la bază o decizie-cheie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată anul trecut.

Conflictul vizează „clauzele de paritate a prețurilor”, incluse în contractele dintre Booking.com și hoteluri. Acestea obligă unitățile de cazare să nu ofere prețuri mai mici pe propriile site-uri sau pe alte platforme rivale, o condiție considerată de mulți drept o barieră în calea concurenței reale. Curtea Europeană a declarat că aceste clauze pot avea efecte anticoncurențiale și nu sunt justificate, deși nu le-a etichetat explicit ca fiind ilegale conform legislației UE.

Această decizie a fost interpretată de asociațiile hoteliere europene drept un semnal clar de acțiune. 26 de asociații din țări precum Grecia, Austria, Belgia, Croația, Cipru și, desigur, România, au anunțat că își vor susține membrii în demersurile legale. Organizația HOTREC, care reunește 47 de asociații din 36 de state europene, a lansat un apel la unitate: „Hotelierii europeni au suportat mult timp condiții inechitabile și costuri exagerate. Acum este momentul să fim uniți și să cerem despăgubiri,” a afirmat președintele Alexandros Vassilikos.

Booking.com respinge acuzațiile și cere clarificări

Reacția platformei Booking.com nu a întârziat să apară. Reprezentanții companiei au declarat că nu au fost notificați oficial cu privire la niciun proces colectiv și că înțelegerea hotelierilor asupra deciziei Curții Europene este „eronată”. Mai mult, aceștia subliniază că hotărârea instanței europene a fost pronunțată într-un context specific — un litigiu între Booking.com și câteva hoteluri germane privind clauze contractuale aplicate între 2006 și 2016.

Secretul roșiilor mari și gustoase. Îngrășământul natural recomandat de grădinari, îl poți face acasă

Gest sfâșietor al partenerei lui Ciprian Pian la căpătâiul interlopului. Preoții prezenți au sfințit legământul

„Decizia Curții se referă strict la întrebările adresate de Tribunalul Districtual din Amsterdam, în legătură cu litigiul din Germania. Nu s-a concluzionat că aceste clauze sunt anticoncurențiale în ansamblu,” a explicat un purtător de cuvânt al Booking.com. În continuare, decizia finală va reveni instanței olandeze, care trebuie să se pronunțe asupra legalității acelor clauze într-un cadru național.

Această precizare însă nu pare să calmeze spiritele. Pentru mulți hotelieri europeni, în special cei independenți sau de mici dimensiuni, presiunea exercitată de marile platforme de rezervări a fost resimțită timp de ani de zile. Taxele percepute, constrângerile impuse asupra politicilor tarifare și lipsa unei reale puteri de negociere au creat tensiuni acum canalizate într-un efort colectiv.

România, prinsă între interesul turiștilor și cel al industriei

România este parte din lista țărilor ale căror asociații hoteliere s-au alăturat demersului. Chiar dacă sectorul ospitalității românești se bazează în mare măsură pe Booking.com pentru vizibilitate și rezervări, mulți hotelieri consideră că prețul plătit pentru această expunere este prea mare. Restricționarea libertății de a-și stabili propriile tarife, în funcție de canalul de vânzare, este văzută ca o formă de control excesiv.

Pe de altă parte, milioane de români folosesc anual Booking.com pentru a-și planifica vacanțele, mai ales în destinații externe precum Grecia, Bulgaria, Italia sau Spania. Orice dezechilibru în relația dintre platformă și partenerii săi hotelieri ar putea duce, indirect, la scumpiri sau la reducerea opțiunilor disponibile pe termen mediu. Astfel, conflictul actual nu este doar o chestiune de justiție contractuală, ci și una de interes general.

Hotelierii pot adera la acțiunea colectivă pentru despăgubiri până la data de 31 iulie, un termen considerat crucial în definirea traiectoriei viitoare a acestui conflict. Rezultatul procesului ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care platformele de rezervări operează în Europa, dar și asupra viitorului turismului digital.

Concluzie: Sezonul estival 2025 debutează nu doar cu valuri de turiști, ci și cu valuri de nemulțumire în culisele industriei hoteliere. Pe fondul unei tensiuni crescânde între independența hotelurilor și influența giganților online, Europa se pregătește pentru o posibilă resetare a regulilor jocului în turismul modern. Rămâne de văzut dacă demersul hotelierilor va avea succes sau dacă Booking.com își va menține poziția dominantă fără modificări majore. Cert este că, pentru prima dată după mulți ani, industria ospitalității europene pare hotărâtă să-și revendice drepturile.