România devine o țară cu risc, alături de Bulgaria și Ungaria, pentru Comisia Europeană. Ce ascund jaloanele neîndeplinite din PNRR

România, Bulgaria și Ungaria tocmai au fost plasate de Comisia Europeană într-un grup considerat a fi al țărilor cu riscuri majore în privința Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De vină pentru această situație ar fi faptul că autoritățile din cele trei state nu ar fi întreprins măsurile necesare, asumate prin PNRR, și s-ar fi ajuns astfel la îndeplinirea unui număr mult prea mic de jaloane.

Oficialii europeni au transmis celor trei țări, deci inclusiv României, să apese pedala de accelerație și să crească eforturile pentru a se conforma responsabilităților asumate prin PNRR. Jaloanele trebuie îndeplinite, pentru a putea avansa în planul de restructurare și reziliență, pentru a putea reforma sistemele publice și a reuși să realizăm investițiile atât de necesare din fondurile europene puse la bătaie prin PNRR.

Țara noastră și-ar dori de la Comisia Europeană o renegociere a PNRR

România încearcă în această perioadă să renegocieze cu Comisia Europeană modul în care este organizat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adică acel program prin care țara noastră primește bani europeni pentru reforme și investiții importante.

Scopul acestei reorganizări este ca România să se poată concentra pe proiectele care sunt deja mai avansate și au șanse reale să fie duse la bun sfârșit. În același timp, autoritățile vor să folosească cât mai mult din banii nerambursabili (granturi), adică fondurile pe care nu trebuie să le returnăm, în loc să se bazeze pe partea de împrumuturi din PNRR.

Secretul roșiilor mari și gustoase. Îngrășământul natural recomandat de grădinari, îl poți face acasă

Gest sfâșietor al partenerei lui Ciprian Pian la căpătâiul interlopului. Preoții prezenți au sfințit legământul

Problema este că multe proiecte sunt deja în întârziere. În unele cazuri, întârzierile sunt serioase, iar cauza principală o reprezintă lipsa de implicare sau organizare a ministerelor și instituțiilor care aveau obligația să gestioneze și să implementeze aceste investiții. Cu alte cuvinte, anumite autorități nu și-au făcut treaba și nu au respectat termenele și angajamentele asumate.

Acum, prin această reorganizare, România încearcă să salveze ce se mai poate și să se asigure că nu pierde banii europeni puși la dispoziție prin PNRR.

Dacă nu ne reușește renegocierea, mai avem timp doar până la finalul lunii august

Până în acest moment, nu avem o soluție concretă și oficială privind potențialul rezultat al reneogicerilor, deci putem considera încă valabil ca termen-limită de îndeplinire a jaloanelor 31 august 2026.

„Comisia va adopta un comunicat și vom confirma că termenele din regulament sunt neschimbate. Statele membre trebuie să finalizeze reformele și investițiile așa cum sunt prevăzute, nu mai târziu de august 2026. Fără excepții. Trebuie să depună cererile de plată până în septembrie 2026, iar Comisia trebuie să facă plățile până la final de decembrie 2026.

Foarte clar, nu vedem nicio șansă și nu intenționăm să propunem nicio prelungire a termenului limită”, a declarat un oficial al Comisiei Europene.

Concret, asta înseamnă că toate lucrările, reformele și proiectele finanțate prin PNRR trebuie să fie gata până în august 2026, iar cererile de plată trebuie transmise până cel târziu în septembrie 2026. Ultimul termen-limită, cel până la care Comisia poate efectua plăți către statele membre, este decembrie 2026.