Rusia îl acuză pe Macron că l-ar fi reținut pe fondatorul Telegram pentru a influența alegerile din România
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/Pavel-Durov-Romania-Franta-Alegeri-Rusia.jpg)
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, ar fi fost arestat de autoritățile franceze. Potrivit Rusiei, președintele Emmanuel Macron ar fi luat această măsură pentru a influența rezultatul alegerilor din România, motivând că altfel „candidatul dictaturii liberale” nu ar fi avut nicio șansă de succes într-un context legitim.
Aceste acuzații fac parte dintr-un val mai amplu de retorici tensionate între Moscova și Occident, care se acutizează pe fondul conflictelor geopolitice și al crizei de încredere tot mai adânci între cele două blocuri. Rusia susține că această presupusă arestare are scopuri mai degrabă politice decât legale, acuzând Occidentul de interferențe în procese democratice străine.
Telegram, în centrul unor controverse globale
Platforma de mesagerie Telegram, cunoscută pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru evitarea cenzurii, a fost de-a lungul timpului în mijlocul mai multor dispute internaționale. Lansată de Pavel Durov, Telegram a devenit un instrument de comunicare esențial pentru activiști, organizații și utilizatori individuali care își doresc să transmită mesaje fără supraveghere.
Cu toate acestea, liderii din mai multe țări și regiuni, inclusiv Uniunea Europeană, au exprimat îngrijorări cu privire la potențialul Telegram de a facilita propagarea dezinformării sau activismului ce contravine legislațiilor naționale. Așa-numita arestare a lui Durov alimentează presupunerea că platforma sa ar putea fi privită ca o amenințare la nivel politic în anumite contexte.
Un joc al influenței și al retoricii
Incidentul evidențiază semnificația tot mai mare a spațiului digital în jocurile de putere internaționale. Deși informațiile legate de reținerea lui Pavel Durov nu au fost confirmate de surse franceze independente, declarațiile Rusiei indică amplificarea tensiunilor dintre cele două tabere.
Reacția comunității internaționale rămâne de urmărit, mai ales în contextul în care acuzațiile Kremlinului includ și referiri directe la alegerile din România. Dacă aceste afirmații sunt în întregime bazate pe fapte reale sau doar o strategie de propagandă rusească, rămâne un subiect deschis dezbaterii, dar accentuează complexitatea relațiilor dintre Moscova și guvernele occidentale.