Sam Altman, subiect de carte – Șeful OpenAI, între idealism și pragmatism, așa cum nu l-ai mai văzut
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/06/carte-despre-sam-altman.jpg)
Keach Hagey conturează un portret complex al liderului OpenAI, surprinzând contradicțiile din spatele unei figuri emblematice a epocii inteligenței artificiale.
În noua sa carte, The Optimist: Sam Altman, OpenAI, and the Race to Invent the Future, jurnalista Keach Hagey (Wall Street Journal) oferă o analiză detaliată a parcursului și personalității fondatorului și CEO-ului OpenAI, scrie TechCrunch.
Despre ce va fi vorba în biografie
Biografia explorează atât traseul profesional, de la startup-ul Loopt și Y Combinator, până la OpenAI, cât și dilemele morale și structurale din jurul celei mai influente companii de inteligență artificială.
Un punct central îl reprezintă episodul tensionat din 2023, cunoscut intern ca „Blip-ul”, când Sam Altman a fost concediat și apoi reinstalat rapid ca CEO. Hagey spune că această criză a evidențiat instabilitatea fundamentală a modelului de guvernanță OpenAI: o companie profitabilă controlată de un consiliu nonprofit.
Deși s-au făcut pași spre o structură mai favorabilă investitorilor, lipsa unui control direct asupra capitalului investit continuă să creeze rezerve în rândul finanțatorilor.
Sam Altman nu are de gând să citească cartea despre el
În interviul acordat TechCrunch, Hagey recunoaște că Altman nu a fost inițial încântat de proiectul biografiei, dar a ajuns să colaboreze, oferind interviuri extinse. Cu toate acestea, el a declarat că nu va citi cartea.
Sam Altman este descris ca un simbol al Silicon Valley: tânăr antreprenor vizionar, abil negociator și fundraiser remarcabil. Totuși, această carismă vine și cu un preț, foste colaborări și episoade din trecut arată o tendință de a evita conflictele și de a spune oamenilor ceea ce vor să audă, ceea ce poate eroda încrederea pe termen lung.
Cartea analizează și profilul său politic, definit ca „progresist tradițional”, în contrast cu colaborările recente susținute de administrația Trump, pentru construirea unor centre de date masive. Hagey interpretează această convergență ca o alianță între doi „dealmakers”.
Biografia sugerează, în egală măsură, că Altman vede dezvoltarea AI ca un proiect moral și civico-industrial, inspirat de modelele laboratoriale finanțate de stat din secolul XX. Eforturile recente de a atrage investiții publice pentru infrastructura AI, inclusiv în Orientul Mijlociu, reflectă această viziune de lungă durată.
Nu în ultimul rând, Hagey avertizează că succesul OpenAI nu este garantat, dar că Altman ar putea fi „născut pentru acest moment”, capabil să negocieze între idealuri și interese globale într-o epocă în care AI redefinește puterea și responsabilitatea.