Soarele le face probleme sateliților lui Elon Musk: cum ajung bucăți din Starlink înapoi pe Pământ

Activitatea solară intensă, despre care auzim tot mai des în ultima perioadă, nu afectează doar comunicațiile sau rețelele electrice. Ea a început să le dea mari bătăi de cap și sateliților Starlink ai companiei SpaceX, care ajung să cadă de pe orbită mai repede decât era prevăzut. Un studiu recent realizat de NASA arată că vârful actualului ciclu solar produce furtuni geomagnetice suficient de puternice pentru a afecta traiectoria sateliților aflați pe orbita joasă a Pământului. Consecințele? Mai mulți sateliți reintră în atmosferă cu zile sau chiar săptămâni mai devreme, iar riscul ca fragmentele să ajungă la sol crește semnificativ.

Cercetătorii de la Centrul Spațial Goddard al NASA au analizat modul în care furtunile geomagnetice afectează sateliții aflați sub 300 de kilometri altitudine. În timpul acestor fenomene solare, radiațiile intense încălzesc straturile superioare ale atmosferei, ceea ce duce la o expansiune a acesteia. Ca urmare, rezistența aerodinamică asupra sateliților crește, iar aceștia își pierd din viteză și sunt împinși treptat înapoi spre Pământ.

Este un proces periculos, pentru că acești sateliți nu sunt concepuți să reziste unei reintrări necontrolate. În teorie, ei ar trebui să se dezintegreze complet la contactul cu atmosfera, dar în practică, nu toate componentele ard în totalitate. NASA avertizează că pe măsură ce astfel de cazuri devin mai frecvente, riscul ca fragmente metalice să atingă solul va deveni tot mai real.

Un exemplu concret a avut loc în august 2024, când o bucată dintr-un satelit Starlink a fost descoperită pe o fermă din Canada. Din fericire, nu au existat victime, dar incidentul a stârnit numeroase semne de întrebare cu privire la siguranța pe termen lung a megaconstelației Starlink.

Horoscopul zilei de luni, 9 iunie 2025. Zodia care trebuie să fie atentă la cheltuieli

Ce o aşteaptă pe Kate Middleton în acest an? Astrologul Prinţesei de Wales face noi dezvăluiri

SpaceX are peste 7.000 de sateliți în orbită, dar planurile sunt și mai ambițioase

În prezent, rețeaua Starlink numără peste 7.000 de sateliți activi, dar SpaceX nu se oprește aici. Planul companiei este să ajungă la peste 30.000 de unități, pentru a asigura internet de mare viteză în cele mai izolate colțuri ale lumii. Fiecare satelit are o durată de viață de aproximativ cinci ani, după care reintră controlat în atmosferă și se presupune că se dezintegrează complet.

Problema e că furtunile geomagnetice modifică acest plan. În februarie 2022, o furtună de intensitate moderată a dus la pierderea a 49 de sateliți Starlink lansați cu o rachetă Falcon 9. Aceștia au fost împinși înapoi în atmosferă la scurt timp după lansare și s-au distrus înainte de a-și putea îndeplini scopul.

Dacă acest tip de evenimente devine tot mai frecvent – iar totul indică faptul că așa va fi, dat fiind vârful ciclului solar de 11 ani în care ne aflăm – atunci viitorul megaconstelațiilor devine mai puțin sigur decât și-ar fi dorit Elon Musk și echipa sa.

Reintrările necontrolate ar putea deveni o problemă reală de siguranță

Deși majoritatea sateliților Starlink reintră în atmosferă și ard complet, riscurile nu pot fi eliminate complet. NASA avertizează că în cazul unor reintrări necontrolate, fragmente din sateliți ar putea atinge solul și ar putea cauza pagube – în special în zone rurale sau în apropierea orașelor.

Până acum, singurul caz confirmat este cel din Canada, dar pe măsură ce numărul sateliților activi crește și activitatea solară rămâne la cote înalte, astfel de incidente ar putea deveni mai frecvente. Chiar și o singură piesă metalică, căzută în locul nepotrivit, ar putea provoca pagube materiale serioase sau, în cel mai rău caz, victime umane.

În acest context, agențiile spațiale internaționale ar putea fi nevoite să stabilească noi reguli privind lansarea și monitorizarea sateliților, în special a celor care orbitează la altitudini joase. Protejarea spațiului cibernetic nu mai înseamnă doar apărarea împotriva hackerilor, ci și gestionarea corectă a traficului orbital și a riscurilor aduse de fenomenele cosmice.

În goana după conectivitate globală și progres tehnologic, uităm uneori că spațiul nu e un loc lipsit de pericole. Soarele – această stea care ne dă viață – poate deveni un factor de destabilizare pentru infrastructura noastră digitală. Sateliții care cad nu sunt doar un spectacol științific, ci un semnal de alarmă. Iar în era mega-lansărilor și a constelațiilor orbitale, este clar că trebuie să învățăm să conviețuim mai atent cu Universul care ne înconjoară.