Taxa pe banii din bancă poate întoarce oamenii la cash și aprinde și mai mult fobia pentru bănci. Ce alte consecințe ar urma

O posibilă măsură de taxare a tuturor tranzacțiilor din România bagă spaima în consumatori, dar și în economiști. Efectele unei astfel de decizii ar fi ample și devastatoare pe termen mediu și lung, deși politicienii ar vedea în această așa-zisă taxă universală pe tranzacții o posibilă soluție pentru a echilibra deficitul bugetar. În fapt, ne-am putea confrunta cu o creștere a aversiunii față de sistemul bancar, dar și cu explozia economiei subterane.

Începem analiza noastră printr-un îndemn la calm și prin a puncta faptul că încă nu s-a luat nicio decizie oficială în privința impunerii unei taxe pe tranzacții. Măsura ar face parte dintr-o listă care se află pe masa discuțiilor partidelor parlamentare la Cotroceni, în vederea indentificării unor soluții pentru a diminua deficitul bugetar.

Totuși, dacă noul Guvern ar impune o astfel de taxă, care să crească costul fiecărei tranzacții făcute de români și/sau companii, măsurile nu ar avea nici pe departe efectul scontat, cred economiștii. Din contră! Oamenii, dar și mediul de afaceri, ar dezvolta o aversiune față de un sistem bancar care de-abia începerea să le devină familiar și prietenos. Am putea avea parte de o creștere a evaziunii fiscale și de tot felul de tertipuri menite să nu mai treacă banii prin bănci, conturi, carduri.

Se vorbește despre faptul că taxa ar putea ajunge până la 3 lei per tranzacție, aspect ce ar putea aduce venituri suplimentare de 50 de miliarde de lei anual la bugetul statului. Cu toate acestea, vistieria publică mai mult ar pierde, în loc să câștige, dacă privin pericolele în ansamblu și nu doar ne facem calcule stricte bazate pe impactul costului asupra tranzacțiilor.

Cum îngrijești trandafirii în iulie ca să se umple de flori. Trucul grădinarilor: cojile de banană

Horoscop vineri, 27 iunie 2025. Zodiile care au parte de o surpriză neașteptată

De teama taxelor pe tranzacții, oamenii ar putea reveni la banii cash

Mai degrabă decât să majoreze veniturile la buget, o astfel de taxă ar încuraja revenirea la numerar, crede un reputat consultant fiscal, ce vede, de asemenea, un pericol pentru creșterea evaziunii fiscale în România și subliniază că nicio economie de referință nu are valabilă o astfel de măsură.

„Ar urma ca toate transferurile bancare să fie taxate cu 1 sau 3 lei. Mai este vreo țară care taxează în felul ăsta tranzacțiile bancare? Răspunsul este nu. (…) Nu funcționează lucrurile astea. Nu am auzit din partea mediului de afaceri nicio prostie de genul ăsta (…) Oamenii vor începe să evite plățile bancare. Ori noi tocmai asta vrem, să reducem circulația cash-ului ca să reducem evaziunea”, este de părere Gabriel Biriș, consultant fiscal, citat de Digi24.ro.

Taxa pe tranzacții ne-ar aduce în faliment

„Dacă vrem să fugă toți banii de la noi din țară ca să plătească măcar o singură dată acest cost de tranzacție, să nu-l plătească de fiecare dată când au nevoie oamenii sau companiile să facă niște plăți, e măsură foarte bună. Dacă vrem faliment mai repede ca să începem să reconstruim de la zero, e o măsură extraordinară. Pentru orice altceva, dacă este luată în considerare, avem probleme foarte mari”, avertizează, la rândul lui, economistul Christian Năsulea, conform aceleiași surse citate anterior.

O taxă pe fiecare tranzacție bancară nu ar fi o soluție salvatoare pentru România, ci mai degrabă un bumerang fiscal care ar lovi dur tocmai în stabilitatea economică pe care Guvernul spune că vrea să o protejeze. Într-o perioadă în care digitalizarea plăților este în plină expansiune și unde ținta globală este eliminarea cash-ului pentru combaterea evaziunii, o astfel de măsură ne-ar trimite înapoi cu ani de zile.

Riscăm să trăim cu banii la saltea și cu o neîncredere nemaivăzută față de sistemul bancar 

Românii ar începe să evite cardurile și transferurile, companiile ar căuta portițe prin care să-și mute banii în afara sistemului, iar economia subterană ar deveni mai înfloritoare ca niciodată. În loc să aducă miliarde la buget, am putea pierde încrederea oamenilor în bănci și în transparența sistemului financiar.

Adevărul e simplu: nicio țară dezvoltată nu taxează tranzacțiile bancare în acest mod pentru că știe ce urmează – blocaj financiar, bani ținuți „la saltea” și un val de neîncredere care se propagă ca un domino. Dacă vrem o economie sănătoasă, predictibilă și europeană, trebuie să evităm experimente periculoase care pot părea atractive pe hârtie, dar care, în practică, ar putea arunca țara într-o criză mai adâncă decât deficitul pe care încercăm să-l acoperim.